Stii cate trepte-au ramas de urcat?

Pe masura ce traim, omitem sa mai strigam sau sa scriem.

Dar, de uitat, nu uitam niciodata.

Pentru ca ne putem gasi mereu un ragaz sa culegem stropi de vant

Sa-i aruncam pe pamant

Sa devina cuvant

Iar din noapte sa se faca zi.

Si sa ateptam iar noaptea, sau, dimineta, dupa caz.

Pentru ca unii traiesc doar pentru unele nopti, altii doar pentru unele dimineti.

Si , unii, cei mai norocosi, traiesc si pentru ultima raza care se vede dincolo de orizont dupa apus, si pentru prima care incepe sa mijeasca inainte de rasarit.

Spune-mi, oare mai ştii cum a fost
Primul început, primul vis pierdut?
Spune-mi, ştii câte ne-au mai ramas
Până azi?

Spune-mi, oare mai ştii cum a fost
Primul pas greşit, primul reuşit?
Spune-mi, ştii câte trepte-au rămas
De urcat?

Si, uneori incercam sa ne uitam inapoi

Sa vedem soare sau ploi

Iarna sau vara

Dar, uneori ne uitam si inainte,

Si ne punem intrebarea

Pe cat de simpla

Pe atat de complicata:

Stii

Cate Trepte

Au ramas

De

Urcat?