de dincolo e mai clar


nu ti fa griji

Se spune ca, inainte sa mori, ti se deruleaza intr-un ritm alert toata viata pe din fata ochilor. Nimic mai fals, scorneli de artisti pentru efect melodramatic.

Inainte sa mori, de fapt, se petrece cu totul altceva.

Demult, candva, ma intrebam, cu tristete, cum e sa te imbraci intr-o dimineata, sa servesti micul dejun, sa te speli si sa iesi din casa, fara a banui, de fapt, ca vor fi ultimele actiuni de genul, iar ca aia, de fapt, va fi ultima zi din viata ta.

Moartea, de fapt, nu vine nicidecum asa brusc. O simti. Cei care sunt bolnavi  au simtul mai dezvoltat, cei care urmeaza sa moara violent, mai putin. Cei din prima categorie incep sa isi simta sfarsitul cu cateva zile inainte ca Ea sa vina.

Nu am sa extrapolez cu prima categorie, pentru ca nu stiu cum e, iar mie imi place sa vorbesc strict din proprie experienta.

 

Eu fac parte din a doua categorie.

Cu cateva zeci de minute, sau, poate au fost ore, nu-mi mai pot cristaliza mental trecerea timpului din acea zi, am inceput sa simt un miros intepator, foarte asemanator cu cel de tamaie. Avea si ceva dulceag pe alocuri.

Trecand pe langa un restaurat cu specific chinezesc, am banuit ca poate mirosul vine de acolo, insa acesta devenea din ce in ce mai persistent, cu toate ca strabateam o distanta destul de mare.

Am inceput sa simt ca ceva este in neregula, m-am impacientat.

Cu o seara inainte visasem ca incerc sa ajut pe cineva sa isi gaseasca mama. Era vorba de o fata orfana, care fusese adoptata de mica, acum, o adolescenta care isi cauta originile in tara de bastina, desi nu cunostea o boaba de limba.

Si eram cu ea intr-un fel de camin, o incapere foarte asemanatoare ca cea dintr-o baraca de femei din lagarul Auschwitz II Birkenau, pe care am vizitat-o, singur, dupa apusul soarelui, intr-o seara de august, pe podelele careia se aflau foarte multe cadavre de femei.

Mama acelei fete era una dintre ele, si imi vorbea ceva in vis, spunandu-mi, intr-o limba nedefinita, sa ii cer , in numele ei, iertare fetei, pentru ca a abandonat-o pe cand era mica.

 

Desi nu semana cu niciuna din limbile planetei, intelegeam perfect ce-mi spune.

La finalul unui bulevard foarte aglomerat, mirosul intepator de tamaie disparut complet, o data cu agitatia de pe strada. Nu se mai auzeau claxoane, zgomote de trafic sau pasi de trecatori.

 

In schimb, asezata pe o banca era femeia din vis, care imi spunea ceva, fara insa a deschide gura. A fost pentru prima data cand am experimentat conceptul de telepatie. Avea, sa fie, de fapt, si ultima.

Nu imi mai amintesc intocmai de imi spunea, dar avea legatura cu mine, cu ceea ce facusem pana atunci, bun, si rau deopotriva.

Tot sentimentul meu de neliniste disparu extrem de brusc, aproximativ asemenea momentului in care ti se face anestezie in coloana vertebrala. E singura mea experienta “pamanteana” cu care pot compara ce am simtit atunci.

Am devenit foarte calm, mai usor decat un fulg. Toate grijile de pana atunci au disparut, toate gandurile au lasat mintea intr-un gol , care, defapt, parea un plin al multumirii de sine, si al impacarii cu ceea ce avea sa urmeze.

Am aceptat, brusc, orice greseala sau rau pe care l-am facut vreodata, si am fost, in acelasi timp, recunoscator pentru tot.

 

Pentru fiecare clipa stupida a vietii mele meschine.

 

O melodie cum nu am mai auzit niciodata a inceput sa imi cante in minte, precum iti canta un cantec care ti-a ramas intiparit dupa numeroase auditii.

 

Era o melodie care nu avea nimic de a face cu lumea in care am trait pana acum.

 

Doamne, sa fie muzica si acolo?

Fiecare simt pe care il ai pe pamant, dincolo formeza impreuna un tot al simturilor, intr-un conglomerat al fericirii eterne.

Ce urmeaza dupa, depinde in mare parte si de ce a fost pana in momentul respectiv, subiectiv la nivel individual functie de viata de pana atunci.

Si nu mai ramane decat asteptarea implinirii, si implinirea asteptarii.

 

Nu ai inteles nimic, nu-i asa?

Nu-ti face griji. O vei face, in curand….

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s