Hannibal bate la poarta fiecăruia dintre noi. Şi fiecare dintre noi este Hannibal-ul cuiva.


ThePostman

Motto: Un singur om poate fi punctul de plecare al unei revoluţii de substanţă

Am re-re-revazut un film drag copilariei mele: The Postman.

Un review al acestei pelicule, din punct de vedere al caracterizarii personajului negativ, a fost realizat de catre publicista C.D. pe blogul personal.

Mi se pare de o acuratete iesite din comun:

Incadrez postarea la “Literatura romaneasca” din simplul considerent al modului in care este redactata compozitia.

“Nimic nu e întâmplător pe lumea asta. Informaţiile se corelează întotdeauna, astfel încât cel care îşi păstrează mintea limpede şi ochii larg deschişi înţelege întregul ansamblu. Aşa cum e el. Nefardat… Îmi spune zilele trecute un bun prieten să mă uit la filmul The Postman, pentru a-l observa pe generalul Bethlehem. Un personaj interesant, mai ales cunoscându-mi apetenţa pentru sceleraţi. În aceeaşi zi, în care prietenul meu mi-a făcut respectiva sugestie cinematografică, am citit Osho – Putere, politică şi schimbare. Cumva marcată de ideile lui Osho – singura fiinţă din lumea asta care, fără să ştie, a găsit un răspuns pertinent tuturor întrebărilor mele – încep să mă uit la The Postman. Filmul e emoţionant, pentru că îşi propune să propovăduiască ideea că schimbarea poate veni de la un singur individ. Că un singur om poate fi punctul de plecare al unei revoluţii de substanţă. Cred în asta, deci pelicula m-a captivat încă de la început.

Generalul Bethlehem e personajul negativ al filmului. Un tiran cu vădite tulburări psihice suferă de un imens complex de inferioritate. Ucide cu uşurinţă, impune reguli stridente şi reuşeşte să construiască, în mintea lui, o imagine despre sine desprinsă total de esenţa care-l defineşte. Un vânzător de copiatoare ajunge, printr-o împrejurare fericită, comandant al unei oştiri. Şi ca orice complexat, vânzătorul de copiatoare şi-a şters din memorie trecutul mediocru, impunând celorlalţi o imagine nouă, instrumentul folosit în acest sens fiind trauma şi suferinţa. Regulile lui Bethlehem sunt: “Nu arăta niciodată milă!” şi “Singura pedeapsă admisibilă e moartea”.

Corelând atitudinea generalului din film cu o parte a conţinutului prelegerilor lui Osho, am înţeles mai bine de ce oamenii mici au nevoie să controleze pe alţii. Sentimentul puterii asupra altora e unul care nu poate satisface un om superior. Omul superior nu are nevoie de confirmări. El nu are complexe de inferioritate, deci n-are motive să se compare cu alţii. Omul superior înţelege că nu poţi compara merele cu perele. Merele au rolul lor şi perele pe al lor… Comparaţiile sunt inutile. Numai inferiorii şi mediocrii îşi petrec viaţa pândind momentul în care vor putea deţine putere asupra altora, astfel încât mintea lor să le dea iluzia unei comparaţii care să-i avantajeze. De asta, lui Bethlehem îi pasă foarte mult de părerea celorlalţi despre el. Pus în faţa unei injurii, generalul simte că e cazul să înceapă un jurnal: “Un militar, mai ales un comandant, trebuie să ţină un jurnal. După ce nu mai e, e singura apărare împotriva calomniilor ulterioare”.

Singurele valori care îl sensibilizează pe Bethlehem sunt cele aparente. Are o pojghiţă de cultură. Pe care o foloseşte excesiv, pentru a demonstra că e deştept. Nu mai trebuie să precizez că persoanele cu adevărat deştepte n-au nevoie de confirmarea altora privitoare la această calitate. De aceea, generalul foloseşte frecvent expresii latineşti. Şi ştie câteva citate din clasici. “Hannibal ad portas!” (expresie latinească utilizată în Roma de mamele care doreau să-şi sperie copiii neascultători) şi “Tabula rasa” (o caracterizare a empiriştilor cu privire la psihicul uman în momentul naşterii fiinţei) sunt doar două dintre expresiile favorite ale tiranului scelerat. Singur, el nu poate da naştere unor ziceri substanţiale. Cu două excepţii: “Am studiat oamenii. Ştii de ce nu poţi lupta? Pentru că nu ai nimic pentru care să lupţi. Nu crezi în nimic. De asta sunt mai bun decât tine…” şi “Vreţi război? Vă dau război! M-am născut pentru asta!” Dar, în esenţă, nici aceste expresii de creativitate crudă nu sunt altceva decât manifestări ale unui psihic labil.

Bethlehem e un om bolnav. Vorbeşte cu el însuşi în oglindă, cerându-şi lui însuşi să nu se mai mişte atât de mult. Îşi face autoportretul. E un artist ratat. Şi un scriitor neputincios. La fel cum este şi ca bărbat. N-am ştiut niciodată dacă disfuncţiile sexuale au întotdeauna la bază o afecţiune psihică, dar în cazul generalului, complexul de inferioritate este baza netă a impotenţei lui. Încercând să întreţină relaţii sexuale cu o femeie care-i trezise atenţia în mod deosebit, rata de fiecare dată şi, aruncând vina pe oricine altcineva decât pe sine, sfârşea fiecare tentativă de sex lovind femeia care-l făcuse incapabil să se manifeste.

Şi ultima caracteristică a lui Bethlehem este teama de confruntarea directă. Toţi sceleraţii sunt laşi. Paranoicii sunt laşi. Oamenii puternici luptă ca şi cum n-ar avea nimic de pierdut. Sceleraţii cred că au prea mult de pierdut şi evită conflictul. De aceea, inventează poveşti ale unor vechi confruntări, în care ei au fost de neînvins. Mitul e arma cea mai potrivită pentru tirani. Pentru că mitul te apără de confruntare. Dar, la momentul în care confruntarea devine posibilă şi chiar palpabilă, sceleratul intră în panică. Se apără prin fugă. Fuga e curajul lui…

Şi atunci când Hannibal bate la porţi, sceleratul fuge. Sau plânge. Uitând de câte ori şi-a asumat înainte rolul lui Hannibal… Şi dacă ar fi să încerc un silogism banal, generalul Bethlehem este cea mai pură reprezentare cinematografică a ideii că Hannibal bate la poarta fiecăruia dintre noi. Şi fiecare dintre noi este Hannibal-ul cuiva. Dar există unii care percep situaţia într-o manieră cu totul şi cu totul desprinsă de normal.

Hannibal bate la porţi în timp ce-şi udă pantalonii de frica propriilor complexe de inferioritate. Şi mai trist decât asta nu ştiu ce poate fi…”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s