parazitatii multumiti


Am inteles din punct de vedere psihologic nevoia de a epata atunci cand nu ai nimic special.

Am inteles din punct de vedere social nevoia de a parea ceea ce nu esti ca sa nu rada lumea de tine.

Dar sunt niste chestiuni care imi scapa logicii: Parintii care isi lauda niste copii intr-atat de ratati incat nu reusesc sa-si gaseasca un loc de munca, si pe care ii trimit, pe cheltuiala proprie sa faca masterate in afara, iar in tara povestesc tuturor ce copii realizati au, si ce joburi bine platite au in afara!!???

Am auzit de astfel de cazuri pe cand eram in liceu de la cunoscuti care terminasera facultatea si se intalneau cu parintii fostilor colegi, dar acum mi se intampla mie.

Bine, mai aveam o cunostinta care isi lauda copiii (2 frati) intr-un mod excesiv, de fiecare data cand avea ocazia, de cat de bine sunt platiti, si ca lucreaza pe zeci de milioane la o firma mare, intr-o cladire cu geamuri din Bucuresti !!??? (serios, au si wc in interior??), ca sa aflu pe surse ca lucrau intr-un call center pe 6 milioane pe luna (se intampla la nivelul anului 2002)

Acum insa, am fosti colegi de liceu care au facut facultati platite in tara (nefiind in stare sa intre pe locurile subventionate de stat), nu au fost capabili sa isi gaseasca un loc de munca, asa ca parintii lor au hotarat sa ii trimita sa faca mastere platite (pe bani grei) in afara.

Ma voi rezuma la un singur exemplu, desi am cam patru, la fel de penibile.

Nu dau nume, ca mi-e mie rusine de rusinea lor.

Este vorba tot de doi frati, pe care mama lor ii lauda in mod gratuit si neintrebata atat cunoscutilor, cat si colegilor de munca, de s-a saturat toata lumea de laudele ei.

“Vai, copiii mei sunt la master in Suedia, si lucreaza ambii la firma X pe nu-stiu-cate mii de euro pe luna! Sunt asa mandra de ei!”

Ajungandu-mi in mod indirect la urechi asta, m-am mirat, pentru ca, intamplator, cunosc cu ce se ocupa “firma” X (de fapt, o Corporatie, da’ n-are taranca de un’ sa stie..), si nu are nicio legatura, nici cea mai vaga, cu studiile platite pe care le-au facut “copilasii realizati”.

Mai mult, am si luat legatura cu ei si mi-au confirmat ca sunt ‘someri calificati’, si ca unul dintre ei chiar face un al doilea master(evident, si asta platit).

Asadar, ma-sa le plateste: chirie, masa, studii, haine, laba. Si lucreaza pe branci ca sa aibe din ce sa intretina doua lepre care la aproape 30 de ani n-au lucrat o zi in viata lor.

Ca sa isi mascheze probabil propria frustrare si neimplinire, se lauda pe unde si cat de mult poate cu copiii ei, cat de realizati sunt si ce bine o duc, desi, repet, absolut nimeni nu o intreaba.

Si ma intreb: ce naiba e cu oamenii astia?

N-ar putea macar sa taca din gura?

Adica, serios, cand un om ca asta ma intreaba pe mine ce fac, cu ce ma ocup, dupa ce imi impuie capul cu niste minciuni atat de penibile incat uita de unde a inceput gogoasa, si schimba calismera pe parcurs, ii zic sec ca sunt plasator la cinema sau operator xerox, si ca nici macar nu mi-am finalizat studiile superioare.

De mila, sa-i dau macar satisfactie.
Numai ca nu o fac, incat pana si un operator xerox sau plasator la cinema se intretine singur, si nu isi paraziteaza parintii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s