Imi amintesc de o faza, sa-i spunem interesanta, de acum cativa ani.
Ma plimbam cu bicicleta in parc, si de pe o banca se ridica niste oameni, asa ca ma asez linistit acolo.
De pe o alta banca, ceva mai indepartata, se ridica un cuplu de persoane trecute de a doua tinerete, undeva la 50-55 de ani, care se indreapta incet, dar sigur, spre mine.
Foarte recalcitranta si intrigata, femeia imi spune:
-Sa te ridici imediat de pe banca!
Nu apuc sa ii raspund, caci continua:
-Noi asteptam de 40 de minute sa se elibereze banca, si te asezi tu.Hai, pleaca!
Cred ca trec vreo 2 secunde pana sa procesez ce vrea fiinta asta subumana sa imi comunice, si ii spun:
-Nu vrei sa ma ridic chiar acum de pe banca, ca ajungeti si tu si barbata-tu la spital in maxim 5 minute.
La care sotul ei, care ramasese ceva mai in spate, o trage si se duc inapoi pe banca pe care stateau.
Cred ca a avut putin de creier incat sa realizeze ca el urma sa fie o victima colaterala a prostiei macabre a sotiei sale.
