Poze din aer cu Alexandria, Teleorman

Alexandria, Teleorman, Romania-scurt istoric.

Alexandria s-a înfiinţat pe o moşie cumpărată cu bani împrumutaţi de la cămătarii evrei

În urmă cu 177 de ani, un grup de negustori din Mavrodin şi Zimnicea au vrut să cumpere o moşie din raţiuni pur economice, pentru a face comerţ liber. Au pus mână de la mână, s-au împrumutat la cămătarii evrei şi au cumpărat de la Mitropolie Moşia Bâcâianca

Familiile Lazăr, Conu, Ţânţăreanu, Paşcaliu, Matei, Stoica, Noica, Repanovici sunt nume care nu spun nimic alexăndrenilor din ziua de azi. Acesta sunt însă familiile de negustori mavrodineni, zimniceni şi bulgari care au pus mână de la mână şi s-au împrumutat în urmă cu 177 de ani pentru a crea o moşie liberă de “ ingerinţă străină”. Supăraţi pe Regulamentul Organic care dădea liber la comerţ doar proprietarilor de moşii, familiile de negustori amintite mai sus au luat decizia de a crea o moşie din considerente pur economice.

Mavrodinenii s-au vorbit cu negustori din Zimnicea, printre care se numărau şi bulgari şi au decis să cumpere o moşie unde să-şi înfiinţeze propriul oraş, pentru a putea face comerţ. Pentru că banii nu le ajungeau , s-au împrumutat la cămătarii evrei şi la un negustor şiştovean şi au strâns suma necesară cumpărării moşiei. Iniţial, au vrut să cumpere o moşie la Ţigăneşti sau Poroschia, însă planul le-a picat. Până la urmă, negustorii au cumpărat de Mitropolia Ţării Româneşti, moşia Bâcâianca în ziua de 14 mai 1834 şi aici au stabilit bazele oraşului.

Primele 700 de case au fost făcute în două luni

Fericiţi că şi-au văzut visul cu ochii şi se pot ocupa de comerţ, negustorii din Mavrodin şi Zimnicea, s-au apucat repede să pună bazele noului oraş.L-au angajat pe inginerul austriac Otto von Moritz, care a trasat străzile drepte, paralele şi perpendiculare. Ţăranii din Nanov, Adămeşti , Ţigăneşti , Măgura şi-au părăsit în acel an vatrele pentru a veni să locuiască în noul oraş, mânaţi de dorinţa de a scăpa de proprietarii pe ale căror moşii munciseră. Oraşul a devenit repede un şantier şi în numai două luni-iunie şi iulie 1834- au fost clădite peste 700 de case, prăvălii şi bordeie. Buni gospodari, întemeietorii Alexandriei şi-au dat repede seama că, pe lângă case şi prăvălii, un oraş avea nevoie şi de reguli de funcţionare. Aşa s-a ajuns la crearea Ekstrucţiei(“Ekstructia”, documentul emis si semnat in vara anului 1834 de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, ca o adevarata “constitutie” a orasului Alexandria, intemeiat de negustori din Mavrodin si Zimnicea in Campia Teleormanului, revine in actualitate sub forma unui “regulament de functionare”), statutul propriu al oraşului care conţinea” condiţiile de hălăduire a celor ce vor primi a se aşeza cu şederea în noua adunare de oraş Alexandria”. Ekstrucţia a fost documentul după care Alexandria s-a condus vreme de 30 de ani de la înfiinţare.

Prima biserică din oraş a fost una de lemn

Oameni cu frică de Dumnezeu, negustorii şi ţăranii care veniseră să locuiască în noul oraş au vrut o biserică. La doi ani de la înfiinţarea oraşulu I s-a ridicat o biserică de lemn cu hramul “Sf. Alexandru”. Pentru că lăcaşul a devenit în scut timp neîncăpător, epitropia oraşului a demarat în 1869 construcţia unei bisericii, care este actuala Catedrală “ Sf. Alexandru”, târnosită în 1898.