remember



Vecinul meu si al tau, prietenul meu si al tau
Én szomszédok és a tiéd, barátom és a tiéd(ce vecin ca traiesc impreuna in aceeasi tara, numai ca unii vor autonomie)
—-
Un Remember al evenimentelor din Târgu Mures din 19 si 20 martie 1990


Conflictul interetnic de la Târgu Mureş s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie şi 21 martie 1990 la Târgu Mureş, în urma cărora cinci oameni şi-au pierdut viaţa, sute de oameni au fost brutalizaţi şi răniţi, iar convieţuirea interetnică în Târgu Mureş a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp.
Cuprins
[ascunde]

* 1 Desfăşurare
* 2 Ecou în mass-media
* 3 Mai multe adevăruri?
* 4 Note
* 5 Referinţe
* 6 Legături externe

[modifică] Desfăşurare

La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureş aproape 100.000 de etnici maghiari au participat la un marş al tăcerii, ţinând în mână o carte şi o lumânare. Participanţii cereau reînfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj, reorganizarea reţelei de şcoli cu predare în limba maghiară, dreptul de a folosi liber limba maghiară, un minister al naţionalităţilor etc.

În data de 15 martie 1990 în localităţile cu o populaţie semnificativă maghiară are loc sărbătoarea de comemorare a luptei de libertate, a 142-a aniversare a revolutiei maghiare antihabsburgice de la 1848. La aceste manifestări şi-au anunţat prezenţa şi oficialităţi din partea statului maghiar, existând şi solicitări din partea autorităţilor maghiare ca la manifestările comemorative să participe ambasadorul ungar la Bucureşti.[1]

Potrivit autorităţilor din România la aceste evenimente aniversare, în mai multe localitati din Ardeal, printre care Satu Mare şi Târgu Mureş, cetăţeni din Ungaria şi cetăţeni de etnie maghiară din România „au arborat, ostentativ, însemne şi drapele ungare, au înlocuit inscripţii în limba română şi au instigat populaţia românească prin lozinci şi cântece provocatoare” [2].

Pe 16 martie 1990, la farmacia nr. 28 din cartierul Tudor Vladimirescu, s-a afişat o inscripţie cu denumirea de “Farmacie” în limba maghiară. Inscripţiile în limba maghiară au fost expuse în fiecare din farmaciile judeţene, cea din cartierul Tudor fiind una din ultimele farmacii în acest proces.

Câteva sute de etnicii români din localitate sub iniţiativa Vatrei Româneşti [necesită citare], s-au adunat în faţa farmaciei şi au scandat lozinci antimaghiare. Au trecut la stergerea inscripţiei în limba maghiară. Mai târziu au început să-i agreseze pe etnicii maghiari. În acea zi au bătut un grup de reporteri din Ungaria care au încercat să-i filmeze. Poliţia a intervenit foarte târziu, iar la sosirea echipajului de poliţie, reporterii au fost conduşi la Poliţie. La poliţie, în numele anchetei, poliţiştii au confiscat caseta video din aparatul de filmat. Doar că din nepriceperii, în locul casetei video, poliţiştii au scos acumulatorul, iar filmul a fost salvat.[necesită citare]

În zilele de 16, 17, 18 şi 19 martie 1990 grupuri organizate de etnici români au agresat şi au bătut cu bestialitate zeci de persoane de etnie maghiară, nefăcând diferenţă între femei şi bărbaţi; au intrat cu forţa în locuinţe, iar poliţia nu a intervenit [necesită citare]. Aceste acţiuni au fost menite să intimideze populaţia maghiară. [necesită citare]

Tot pe data de 16 martie 1990, din satele de pe valea Gurghiului preoţii ortodocşi împreună cu autorităţile locale au îndemnat localnicii să urce în 12 autobuze şi să meargă la Târgu Mureş pentru că “maghiarii îi omoară pe români” şi trebuie să facă ordine. Aceste acţiuni, precum şi constanta presiune din partea Vartei Româneşti, l-au îndemnat pe primarul ales al oraşului, Kincses Előd, să demisioneze. [necesită citare]

În 19 martie 1990 ca urmare a celor întâmplate în 15 martie a fost atacat sediul UDMR, dar şi cele ale PNŢ şi PNL. Între victime s-a aflat unul din liderii comunităţii maghiare din Transilvania, scriitorul András Sütő. Acesta a fost bătut, viaţa fiindu-i pusă în pericol prin leziuni multiple (şi-a pierdut un ochi). [necesită citare]

Pe data de 20 martie ca urmare a mai multor acţiuni îndreptatate împotriva statului român, amplasarea steagului Ungariei pe clădirea primăriei municipiului Târgu Mureş şi ocuparea sediului prefecturii de elemente turbulente maghiare care au declarat ocuparea oraşului, a fost organizat un mare miting de protest. La acest miting au participat atât membri comunităţii române, cât şi membri comunităţii maghiare. În acea zi s-au consolidat taberele adverse, compuse din români, respectiv din maghiari. Aceste tabere s-au ciocnit atât ideatic, dar şi fizic, totul culminând cu violenţe stradale deosebit de grave. Aşezarea celor două grupuri în centrul oraşului a favorizat izbucnirea violenţelor. Grupul românilor era aşezat pe partea de vest a centrului (în faţa hotelului Grand), iar grupul maghiar pe partea de est, lângă statuia soldatului necunoscut aproape de statuia lui Avram Iancu; taberele erau delimitate de un cordon nesemnificativ de poliţişti.

Masa de români aflată în apropierea hotelului Grand a atacat mulţimea maghiară din partea cealaltă a centrului. Incitatorii nu au lipsit din niciuna din tabere, de asemenea mişcările provocatoare a liderilor ambelor tabere.

La auzul veştilor alarmiste locuitorii a două sate româneşti din Valea Gurghiului, Hodac şi Ibăneşti s-au deplasat din nou cu autobuze la Tîrgu Mureş pentru a face “curăţenie” (acţiunile s-au desfăşurat în mod asemănător cu mineriadele). Au fost înarmaţi cu bâte, topoare, cuţite şi alte obiecte contondente. Pe parcursul drumului lor spre oraş în localitatea Dumbrăvioara l-au ucis pe István Gémes, iar în localitatea Ernei pe József Csipor.[necesită citare]

După bătaia generalizată a urmat un moment de acalmie, conflictul părând a se fi sfârşit. La scurt timp o masă de cetăţeni de etnie maghiară din valea Nirajului şi Sovata, aduşi prin Eremitu, au incendiat autobuzele celor din Reghin, Hodac şi Ibăneşti.[3] Grupul maghiar a reuşit să incendieze toate autobuzele cu care veniseră noii combatanţi şi să-i agreseze pe săteni. În aceste momente tensionate Mihăilă Cofariu a fost agresat. Unul din agresorii acestuia a fost cetăţeanul român de etnie maghiară Barabás Ernő. Aceste momente au fost surprinse de aparatele de filmare ale cameramanilor prezenţi în hotelul Grand, în faţa căruia s-au desfăşurat evenimentele.

În ziua următoare situaţia tensionată a continuat, fiind ridicate baraje pe ruta Târgu Mureş – Reghin, în localităţile Dumbrăvioara, Ernei şi Sângeorgiu de Mureş cu scopul de a împiedica venirea spre Târgu Mureş a populaţiei de etnie română. Alte baraje au mai fost instalate în municipiul Târgu Mureş şi de asemenea pe ruta Târgu Mureş – Sovata, Râciu – Târgu Mureş şi Band – Târgu Mureş.[4]

Trupe ale armatei (mulţi paraşutişti) au intrat în oraş cu tancuri şi blindate, după care situaţia s-a liniştit.
[modifică] Ecou în mass-media

Subiectul Mihăilă Cofariu este interesant de amintit[judecată de valoare] pentru a observa şi prezentarea mediatică a conflictelor din martie 1990. Mai întâi de toate trebuie menţionată[judecată de valoare] strania[judecată de valoare] prezenţă a mai multor reporteri străini înarmaţi cu aparatură video-foto cazaţi în hotelul Grand la etajele superioare de unde au înregistrat aceste evenimente foarte exact.

Revenind la Mihăilă Cofariu presa naţională şi internaţională a prezentat în primă fază un caz din centrul Transilvaniei unde agresorii români au bătut mai mulţi cetăţeni maghiari printre care şi un cetăţean de etnie maghiară îmbrăcat într-un pulover verde. Imaginile şocante[judecată de valoare] prezentate atunci îl aveau în prim plan pe cel îmbrăcat în verde şi menţionau ura cetăţenilor români faţă de tot ce are legătură cu ungarii inclusiv culoarea verde prezentă pe steagul Ungariei.

Imaginile filmate de un cameraman irlandez au fost redate şi comentate până în momentul în care a fost dezvăluită identitatea celui bătut chiar şi atunci când era căzut la pământ şi nu mai mişca: un român din Ibăneşti. Ulterior, analizând filmele prezentate agresorul a fost identificat în persoana lui Barabás Ernő. La scurt timp după evenimentele din 20 martie acesta a părăsit România, fugind în Ungaria.

Despre inexactitatea datelor legate de Mihăilă Cofariu care au ţinut prima pagină a ziarelor interne şi internaţionale nu s-a dat nici o dezminţire. Probabil că[formulare evazivă] în opinia unora încă persistă ideea că în România ura faţă de alte etnii este de actualitate, iar evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureş sunt o dovadă în plus pentru acest lucru.
[modifică] Mai multe adevăruri?

Singurul adevăr de necontestat până în acest moment al acestor evenimente e că doi oameni au fost nenorociţi: în 19 martie Suto Andras este rănit şi îşi pierde un ochi, iar pe 20 martie Mihăilă Cofariu este bătut până aproape de moarte.

Rezultatul acestor confruntări poate fi descris astfel în date: 5 morţi – 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi. O biserică ortodoxă incendiată, iar sediile locale ale unor partide politice vandalizate.

Rezultatul oficial al anchetei este următorul: 30 de persoane au fost trimise în judecată, iar alte 21 au fost arestate, în cursul urmăririi penale – 12 romi, 8 maghiari şi un român. Tribunalul a pronunţat sentinţe de penalizare pentru mai multe persoane: unguri (1) şi romi (7). Procurorul Liviu Moica, cel care s-a ocupat de acest caz a declarat câţiva ani mai târziu: „Am audiat o grămadă de victime, martori, dar nu am avut condamnaţi. 1-2 incendiatori s-au spânzurat, 4-5 au fugit în Ungaria. Dosarele cu omor deosebit de grav au rămas cu AN (autor necunoscut). Faptele nu s-au prescris, dar nu cred ca se va mai face nimic” [5]

La 1 septembrie 1992 a fost emisă o sentinţă de executare a 10 ani de închisoare, pentru Ernő Barabás, cel care l-a agresat pe Mihăilă Cofariu. În februarie 2007 Tribunalul Mureş a emis un mandat de arestare european pe numele lui Ernő Barabás. [6] Deşi autorităţile române l-au condamnat pe Ernő Barabás pentru tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri, fiind aflată adresa acestuia din Ungaria cu ajutorul Interpol-ului,[7] autorităţile maghiare nu doresc extrădarea acestuia, Kincses Elod, avocatul părţii urmărite, afirmând: „După mine, Barabás Ernő nu va fi arestat, fiindcă organele maghiare nu-l vor extrada”[8].


2 thoughts on “remember

  1. Sunt “uameni si uameni”!:) Nu trebuie sa uitam, pe buletinul nostru scrie Romania si limba oficiala este -limba romana-. Nu pot sa ii inteleg!? pentru ce atata ura?! Ungaria nu va vrea, in Romania aveti destule drepturi.. daca nu va place unde locuiti, si vi se pare prea mare efortul de a invata/vorbi limba romana, puteti sa va mutati, e la libera voastra alegere.
    Ernő Barabás este un dezaxat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s